Într-un apartament din Bucureşti, în anul 1988, câţiva ziarişti şi un inginer au încercat să scoată un ziar clandestin intitulat „România“. În momentul în care căutau distribuitori, Securitatea i-a prins, după ce un medic din Piteşti i-a trădat.
Petre Mihai Băcanu (79 de ani) este singurul ziarist român care a avut curajul, cu doar un an înainte de Revoluţie, să scoată un ziar clandestin şi să arate românilor ce înseamnă să faci presă liberă.

Colegii mei de la secţia externă făceau această rubrică din informaţii din revistele străine şi din ştiri venite de la agenţii. A venit însă o zi când nici acea rubrică nu s-a mai putut face pentru că se suprimaseră toate abonamentele la revistele de peste hotare şi, culmea a fost că nu a mai putut face abonament nici măcar la «Pravda».
Era ceva groaznic“, îşi aminteşte jurnalistul care la acea vreme era reporter special la „România Liberă“. Apoi, spune Petre Mihai Băcanu, a simţit nevoia să ia atitudine după ce a văzut lupta Doinei Cornea şi a citit poeziile Anei Blandiana, care circulau printre români fie scrise la mână fie la maşinile de scris.
„Şi atunci mi-am zis că dacă o fiinţă delicată, aşa cum este Ana Blandiana, are puterea să se lupte şi nu a cedat deloc la toate presiunile, noi, bărbaţii, suntem nişte cârpe dacă nu acţionăm şi noi“.
Şi aşa a creat gruparea «Alianţa Naţională R pentru restructurare, reconstrucţie şi redeşteptare». Printre activităţile „ostile“ pe care urma să le desfăşoare era şi redactarea, tipărirea şi difuzarea unei publicaţii clandestine „cu conţinut duşmănos“, intitulată „România“.
Citeste mai mult: adev.ro/pspjx0